Nu este nicio îndoială că Bill Nye “omul de ştiinţă” este extrem de inteligent. Dar se pare că, atunci când vine vorba despre filosofie, este neştiutor. Iubitul profesor american de ştiinţă şi personalitate TV a postat săptamâna trecuta un videoclip unde a raspuns unei întrebări puse de un student la filosofie “dacă filosofia este un subiect lipsit de sens?”. Videoclipul, care a făcut întreaga comunitate de filosofie americană să se înece colectiv cu espresso-ul de dimineaţă, este greu de vizionat, deoarece majoritatea afirmaţiilor lui Nye sunt greşite. Nu doar greşite, ci profund, comic de greşite. El contopeşte intrebările conştiinţei si realităţii ca şi cum ar fi acelaşi subiect, si interpretează eronat argumentul lui Descartes “Cuget, deci exist” - menţionand două din multele exemple.
Şi Nye - în mod cert, “educator”-ul favorit al Americii -nu este singurul om de ştiinţă cunoscut care răspunde cu “meh” întregii disciplini, veche de secole. Astrofizicianul Neil DeGrasse Tyson a afirmat că filozofia nu este "un factor contributiv pentru înțelegerea lumii naturale" , în timp ce fizicianul teoretic Stephen Hawking a declarat că "filozofia este moartă".
Este şocant faptul că aceşti oameni de ştiinţă geniali ar putea fi atât de ignoranţi, dar, din păcate, opiniile lor despre filozofie nu sunt nefamiliare.
Spre deosebire de multe alte discipline academice,(de exemplu, matematica și istoria), în care non-experții au un anumit vag sens al practicilor din domeniu, se pare că există o confuzie pe scară largă cu privire la ceea ce presupune filosofia.
In cazul lui Nye, concepţiile sale sunt mult prea greşite pentru a demonstra de ce fiecare din ele este gresită. Dar câteva dintre comentariile sale din videoclip vorbesc despre confuzii mai largi legate de filosofie. În acest caz, haideţi să clarificăm câteva dintre acestea: “
Adesea ajungem să ne punem aceeaşi întrebare: Care este natura conştiinţei?”
Iată citatul complet al lui Nye, despre ceea ce el vede ca principalele preocupări ale filozofiei:
“Adesea ajungem să ne punem aceeaşi întrebare: Care este natura conştiinţei? Putem să știm că știm? Suntem conştienti că suntem conştienţi? Nu suntem conştienţi că suntem conştienţi? Este realitatea reală? Sau realitatea nu este reală și toți trăim pe o minge de ping pong care face parte dintr-un joc gigantic de ping pong interplanetar pe care nu-l putem simți? Acestea sunt întrebări interesante.”
Remărcile lui Nye, care împletesc idei din diferite domenii ale filozofiei, reprezintă o caricatură a concepției greșite comune conform căreia filozofia se ocupă cu punerea de întrebări inutile, a scoate un răspuns din neant, apoi a bea un pinot noir şi a scrie un eseu înflorit.
Punand pin pongul deoparte, acestea sunt chiar întrebari interesante - și departe de a fi inactiv, metodele de analiză a unor astfel de subiecte sunt incredibil de minuțioase și riguroase. Fiecare din întrebările pe care Nye le pune sunt subiectul unui studiu amănunțit, iar filosofia, la baza ei, implica o gândire extrem de critică.
Ned Hall, un președinte al departamentului de profesori și filosofi de la Universitatea Harvard, ii spune lui Quartz că un coleg descrie filosofia ca si cum “te-ai gandi in reluare”. Cu siguranţă gânditul este ce nu poate fi respins cu o sprânceană ridicată, la Nye. “Ideea că realitatea nu este reală, că ceea ce simţi nu este autentic, este ceva de care sunt foarte sceptic.” Scepticismul lui Nye este un răspuns incomplet referitor la dacă putem să ne încredem în simţurile noastre. “Dacă îţi loveşti cu ciocanul piciorul, este real?”, întreabă el. “Sau este doar în imaginaţia ta?” Apoi continuă în a-i sugera studentului de la filosofie să exploreze întrebarea prin a-şi lovi propriul picior cu ciocanul. Dar un astfel de experiment dureros nu răspunde la întrebarea în sine, iar această abordare - a-ţi bate joc pur şi simplu de argument decât a-l adresa - este atât de infam încât, după spusele profesorului de filozofie Massimo Pigliucci din CUNY pe blogul său, işi are propria denumire: “argumentum ad lapidem”
Încrederea lui Nye că ceea ce simțim este "autentic" este deosebit de ciudat venind de la un om de știință,dat fiind faptul că mai multe descoperiri științifice avansate contravin, de fapt, informațiilor pe care le primim de la simțurile noastre. Einstein a descoperit că nu există nici un fel de simultaneitate absolută, de exemplu, în timp ce fizica cuantică arată că un obiect poate fi în două locuri în același timp. Mai mulți filozofi au susținut mult timp că simțurile noastre nu sunt un mijloc de încredere de a evalua realitatea și astfel de descoperiri științifice susțin ideea că ar trebui să tratăm informațiile senzoriale cu puțin scepticism.
“Filosofia este importanta pentru o vreme… Dar poti incepe argumentatia circulară”
Filosofia este importantă pe termen lung și are o utilitate pentru întreaga societate. Există nenumărate exemple de filosofii ale minții care sunt relevante pentru neurologi sau în unele cazuri filosofii politice care au format politicieni. Din punct de vedere istoric, fizica și matematica s-au suprapus adesea cu filozofia și mulți mari oameni de știință s-au alăturat filosofilor pentru a-și dezvolta propriul mod de a gândi.(Lucrarea lui Einstein poate fi studiată alături de cea a lui Kant, de exemplu). Fizicianul din spatele teoriei relativității a fost, de asemenea, un filosof al științei și, după cum spune Hall, Einstein a reconfigurat conceptele noastre despre spațiu și timp - ea însăși o întreprindere filosofică.
Filosofii abordează, de asemenea, ipotezele care stau la baza științei. "Exista un factor imens în ştiinţă de a ne baza pe capacitatea noastră de a raţiona", spune Hall. "Modul în care această capacitate se desfășoară în cadrul unei anchete științifice implică adesea presupuneri nesoluționate, dar destul de substanțiale, referitoare la simplitatea și eleganța lumii naturale. Filozofii aduc la cunoștință cat de bogat este setul de ipoteze.”
Deci, de exemplu, în acel videoclip, Nye, își exprimă batjocoritor încrederea sa că soarele va răsări mâine. Filosofii sunt şi ei încrezători de acest lucru, dar puiţni sunt siguri că pot explica exact ce provoacă acest fenomen zilnic - sau orice alt eveniment. Argumentul filosofului din secolul al XVIII-lea, David Hume, că nu avem o înțelegere rezonabilă a cauzei, dar presupunem cauza și efectul atunci când două lucruri au fost observate ca fiind unite în trecut, este în mod notoriu greu de respins. Problema stă la baza unei mari părți din fizică și este aproape nesemnificativă. Și apoi există dezvoltarea logicii formale, care a fost concepută de filosofi cu puțin peste 100 de ani în urmă și este fundamentul codării și științei informaticii - cu alte cuvinte, fundamentarea tuturor tehnologiilor moderne.
“Nu întotdeauna există un răspuns care este surprinzător.”
Oricine crede în această afirmaţie nu a petrecut prea mult timp studiind filosofia. Orice revelaţie exagerată, bulversantă, indusă de LSD care a existat vreodată a fost deja dusă mai departe în cărţile de filosofie cu aer sobru. Acesta este un domeniu unde figuri proeminente au susţinut ca Dumnezeu creează în mod constant întreaga lume şi faptul că nu dăruieşte nici măcar o avere inutilă este echivalentă moral cu a merge pe lângă un copil care se îneacă.
“Ţineţi cont că oamenii au inventat filosofia.”
Aici, Nye sugerează că filosofia este irelevantă deoarece suntem incapabili, ca fiinţe imperfecte, să descoperim întregul adevăr. “Sunteţi un om care cauta adevărul.”, spune el, “deci o să fie limite”.
Departe de o respingere a filosofiei, aceasta este o componentă a demoniului. Mulți gânditori mari recunosc această limită în căutarea sensului și au scris o serie de lucrări complexe pe această temă, implicațiile ei și felul de adevăr care poate fi descoperit în limitele constrângerilor minții inguste ale omului. Ludwig Wittgenstein, de exemplu, ar putea interesa pe cei care împărtășesc scepticismul lui Nye.
Filosofia nu este pentru toată lumea, iar mulți sunt foarte fericiți să-și trăiască viața fără a încerca să-și dea seama ce spune exact Heidegger. Dar pentru ca Nye să vorbească atât de condescendent despre “întrebarile cool” din filosofie sugerează că nu știe cănd să se oprească. Deoarece filosofia este, de fapt, incredibil de utilă pentru toți cei interesați de limbă, cunoaştere, moralitate și știință. Și da, este destul de cool.