David Brendel, Cum devii prin filosofie un lider mai bun

traducere de  Emanuel Florescu

Licență I

Specializarea Filosofie

Facultatea de Științe Sociale

Universitatea din Craiova Programul de traduceri al CCSDD pentru studenți și masteranzi. Scopul celor mai multe traininguri manageriale și de dezvoltare organizatională constă în schimbarea comportamentului angajatului – a ajuta individul să identifice și să modifice comportamentele care contravin managementului eficient și să le întărească pe cele compatibile acestuia. Dar cum rămâne cu convingerile și valorile care conduc comportamentul?

      Avantajele introspecției și ale reflecției asupra formării caracterului și a convingerilor angajaților se bucură de mai puțină atenție în etapa coaching-ului decât avantajele  schimbării  comportamentului propriu-zis . Poate că aceast lucru nu ar trebui să ne suprindă în dinamica noastră lume de afaceri axată pe tehnologie, unde exită prea puțin timp pentru a te opri și a gândi, și unde oamenii vor (și plătesc pentru asta) rezultate imediate. În ciuda creșterii recunoașterii beneficiilor unor ”activități de consțiință” (precum yoga și meditația) și a unui stil introvertit, auto-reflexia asupra problemelor filosofice – precum valorile, vituțile de caracter și înțelepciunea – este relativ neglijată. Programele de coaching și de leaderschip includ rareori scopul de a clarifica viziunea filosofică despre lumea a cuiva. Dar există din ce în ce mai multe dovezi că ar trebui s-o facă.  

       Cercetarea neuroștiinței asupra autoreflecției susține această noțiune. Un studiu recent publicat în BMC Neuroscience a dezvăluit că o regiune critică a creierului – cortexul circular anterior (CCA) – a fost activată în timpul sarcinilor de auto-reflecție. CCA-ul este esențial pentru că, așa cum au notat cercetătorii, poate ,,detecta divergențe între starea curentă și cea dezirabilă”, ,,media integrarea și evaluarea informațiilor emoționale, motivaționale și cognitive” și ,,adapta atenția.” Activând CCA-ul prin intermediul auto-reflecției poate promova, , cu alte cuvinte,  succesul în afaceri,  ajutântu-i pe lideri să-și identifice valorile și obiectivele lor strategice, să sintetizeze informația pentru a atinge acele obiective și a pune in aplicare planuri solide  de acțiune.

       În mod clar, cea mai mare parte a autoreflecției nu se produce într-un mediul de laborator, ea trebuind să fie adaptată la șirul - C și la alte situații de lucru. Un mod incitant de a face asta într-o manieră concentrată și intensă se face pe calea ,,consilierii filosofice.” Fiind o mișcare internațională în creștere, consilierea filosofică este numită ,,terapie pentru cei sănătoși”, pentru că ajută indivizi raționali și sănătoși mintali să-și clarifice viziunile despre lume și scopurile în fața provocărilor și schimbărilor. Consilierii filosofici și clienții lor se angajează în conversații structurate care vizează autoreflectarea asupra propriilor valori și scopuri. Apelarea la filosofii antici ai tradițiilor estice și vestice (de la Socrate la Confucius), ca și la filosofii contemporani,  sprijină dezvoltarea propriilor concepții personale despre lume și le dă putere să-și atingă aspirațiile și idealurile lor umane cele mai înalte.

     Să luăm în considerare un CEO care își înjosește colegii cu privirea, întrerupându-i și devalorizându-le astfel rolurile lor instituţionale. El înfruntă acum o provocare etică spinoasă pentru companie, care ar putea afecta poziția sa financiară și reputația. CEO  nu mai are cui să se adrese pentru a discuta dilema, pentru că s-a înstrăinat de echipa executivă. Consilierea filosofică l-ar putea ajuta să-și restrângă purtările respingătoare și să-și amelioreze ,,nivelul de pozitivitate ” facilitându-i auto-reflecția asupra propriului caracter și a valorilor sale.  Un client CEO aflat într-o astfel de situație a constatat că reflexia asupra învățăturilor unui filosof antic (Socrate) și ale unui filosof din secolul 20 (Habermas) i+a permis să dezvolte un proces consolidat de dialog, consens și „raționalitate comunicativă“ cu echipa sa de conducere. Raționamentul filosofic, asociat cu schimbarile pozitive de comportament i-au permis să conducă intreprinderea de-alungul unei grele şi confuze perioade.

Auto-reflecția filosofică este esențială în momentele dificile ale carierei, atunci când liderul se confruntă cu provocare serioasă, cu o dilemă sau o criză.  Cum pot liderii să beneficieze de acest gen de auto-reflecție fără să intre în mod necesar într-un angajament formal cu un consilier filosofic? Ei trebuie mai întâi să ia o pauză și să-și contemple valorile lor fundamentale. Operele unei game de filosofi (femei și bărbați din mai multe tradiții culturale) pot ajuta. Ca un exemplu, eu adesea îmi sugestionez ,,sănătatea” mnezică recurgând la întrebări cheie puse de filosofi occidentali proeminenți: Socrate, Aristotel, Nietzsche și Existențialiștii.

Socrate: ,,Care este cea mai dificilă întrebare pe care cineva mi-ar putea-o pune despre abordarea mea curentă?”

Aristotel: ,,Care  virtuți de caracter sunt cele mai importante pentru mine și cum le voi manifesta?”

Nietzsche: ,,Cum îmi voi dirija ,,voința mea de putere,” cum voi gestiona propriul interes și cum voi acționa în concordanță cu valorile pe care le-am ales?”

Existențialiștii (Sartre): ,,Cum îmi voi asuma întreaga responsabilitate pentru alegerile mele și pentru rezultatele la care conduc?”

Acesta nu este un exercițiu academic, dar ar trebui să aibă ,,valoare  monetară” în lumea reală. Reflectând serios la aceste întrebări, CEO a descoperit un format structurat prin care să rezolve dilema financiară și etică existentă în firma sa. El a realizat că a descoperit ,,respectul pentru alții” și ,,modestia” printre valorile lui de bază și printre virtuțile sale  dezirabile, ceea ce l-a determinat să-și restrângă comportamentele degradante și să poarte discuții fructuoase cu echipa sa despre etapele următoare. În cele din urmă, acest lucru a produs un consens și o decizie motivată. Asumându-și responsabilitatea de-a reflecta asupra valorilor și alegerilor sale în ceea ce privește maniera de a colabora, CEO a transformat complet situația și și-a întărit rolul de conducător.

Ca  si activitățile de ,,introspecție”, auto-reflecția solicită timp și efort. Dar nu necesită o stopare intenționată a gândirii. În schimb, îi cere liderului să reflecteze în mod riguros la chestiuni filosofice profunde precum valoarea și scopul. Răsplata auto-reflecției este ceea ce Aristotel a numit phronesis (,,înțelepciunea practică”). Contemplarea valorilor filosofice atemporale poate alimenta schimbări comportamentale în sensul dezvoltării și al succesului durabil.

------------------------

David Brendel, MD, PhD este executive coach, specialist in dezvoltarea leadership-ului și psihiatru stabilit în Boston. Este fondatorul și directorul al Leading Minds Executive Coaching, LLC. El este de asemenea co-fondatorul al Strategy of Mind, LLC. Urmăriți-l pe Twitter @DrDavidBrendel și pe LinkedIn.

Acest articol a apărut în Harvard Business Review: https://hbr.org/2014/09/how-philosophy- makes-you- a-better- leader